Română
English
Deutsch
Pietrari
Comuna Pietrari este o comună din județul Dâmbovița care a redevenit comună în 2004, zona Muntenia, România și este situată în partea de nord-vest a județului Dâmbovița, la aproximativ 32 de kilometri de Târgoviște, vechea reședință domnească și are următoarele coordonate geografice: latitudine 45.0833° și longitudine 25.2833°. Din punct de vedere administrativ la N se învecinează cu comuna Bărbulețu, la E cu comunele Râu Alb și Vulcana-Băi, la S-V cu comuna Voinești. Satul Pietrari este dezvoltat pe o axă nord-sud a teritoriul administrativ pe de o parte și de alta a DJ 712A, pe valea pârâului Râu Alb, satele Aluniș și Sipot sunt dezvoltate pe văile din partea de est a satului Pietrari, unite cu acesta începând cu intersecția DJ 712A cu DC 139A, satul După Deal este dezvoltat de-a lungul unei creste deluroase, pe malul drept al pârâului Râu Alb, iar satul Valea se desfășoară de-a lungul pârâului Strâmba, în partea de vest a teritoriului administrativ. Satul Pietrari, reședința de comună este o localitate de rangul IV, iar celelalte 4 sate componente sunt localități de rangul V. Suprafața totală este de 2459 ha din care 286 ha intravilan.
Componența etnică a comunei Pietrari:
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietrari se ridică la 2.533 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.658 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,39%). Pentru 1,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,35%). Pentru 1,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Astazi având în vedere informațiile actualizate, populația se ridică la 2631 locuitori dintre care 1188 locuitori are satul Pietrari, Valea 736 locuitori, Sipot 375 locuitori, Aluniș 157 locuitori și După Deal 175 locuitori.
Componența etnică a comunei Pietrari:
- Români (97.39%)
- Necunoscută (1.66%)
- Altă etnie (0.94%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietrari se ridică la 2.533 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.658 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,39%). Pentru 1,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,35%). Pentru 1,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Astazi având în vedere informațiile actualizate, populația se ridică la 2631 locuitori dintre care 1188 locuitori are satul Pietrari, Valea 736 locuitori, Sipot 375 locuitori, Aluniș 157 locuitori și După Deal 175 locuitori.
Înapoi sus
Înapoi sus
Relief
Relieful zonei este deal acoperit cu păduri de foioase (fag și stejar) și cu înălțimi între 400–600 m (Dealul lui Zaharia), alternând cu pășuni și fânețe naturale. Din punct de vedere geomorfologic suntem în zona subcarpaților interni, cu o orientare a culmilor de la est la vest cu înălțimi care scad de la nord la sud. Culmile deluroase sunt rezultatul eroziunii și adâncirii determinate de bazinul hidrografic Râul Alb cu afluenții săi. Râul Alb este cel mai important afluent al Dâmboviței din regiunea de dealuri.
O a doua caracteristică a zonei din punct de vedere geografic sunt terasele fluviatile care s-au născut în zonă datorită aceluiași fenomen de eroziune, la diferite înălțimi. Circulația atmosferică determină predominant un climat caracterizat de două arii ciclonale (islandez și mediteranian) și alte două arii anticiclonale (siberian si azoric). Ca elemente climatice interesante sunt ROUA (100 zile pe an, în special vara în cursul dimineții) și bruma, atât primăvara cât și toamna (între 40 și 60 de zile pe an). Întâlnim climă subcarpatică de tip temperat continental, temperatura medie anuală fiind de 9.6° cu vârfuri extreme întâlnite în trecut între +38° Celsius și –22° Celsius.
Spaţiul geografic şi economic al comunei Pietrari dispune de un însemnat potenţial de dezvoltare atât al industriei alimentare (unităţi de prelucrare a fructelor sau a produselor derivate din lapte), cât şi al agriculturii (ferme şi microferme), lucru facilitat de valorile reduse la care se pot achiziţiona terenurile. Existența unei rețete vechi de obținere a unor băuturi alcoolice din fructe (măr, prune etc) poate constitui o marcă locală care atrage turiștii interesați atât de produsul în sine, dar mai ales de procesul de fabricație.
Sunt renumite în zonă plantațiile de măr și pruni care alături de creșterea animalelor și exploatarea lemnului reprezintă ocupația de bază a locuitorilor din zonă.Istorie
Toponimele Pietrari, Pietrarul, Pietrariul prezente în documentele vremii indică nu numai prezența unor "ocnr" din care se tăiau pietre de moară, dar și meșteșugul de cioplitori în piatra cu un trecut mult mai îndepărtat. De la Pietrari provin două monede geto-dacice, copii după monedele care circulau în vremea lui Alexandru Cel Mare.
Atestarea documentară a satului Pietrari este făcută în 1542 când moșia Pietrărești este amintită într-un hrisov prin care voievodul Radu Parisac "înstărește jupânului Dragu Culcer moșie în Pietrari, partea vornicului Oprea să-i fie lui ocina și casă pentru că surzâsul boier a fost lângă domnia sa". În 1597 următorul stapân este Tatu Postelnic din Lazuri care era un moșier cu mai multe moșii pe tot cuprinsul zonei, inclusiv Bărbulețu.
În secolul al XIX mai exact în decursul anului 1831 și a următorilor ani când s-a aplicat noul regulament organic au loc schimbări în structura administrativă a județelor din această zonă și anume județul se împarte în 5 Plași: Bolintinul, Cobia, Dealul, Dâmbovița și Ialomița.
Dâmbovița va avea sediul la Pietrari și Ialomița cu sediul la Serbănești-Poduri. Cele două erau conduse de vatafi numiți de domni, aceștia având atribuții și de pază a hotarelor de hoți și tâlhari. Din 1831 coducerile celor două aveau și atribuții judecătorești. În 1849 conducerea Dâmbovița se mută la Fieni pentru o perioadă, dar apoi s-a mutat din nou la Pietrari.
În secolul al XX-lea, mai exact pâna în 1968, a fost comună, iar după această dată a fost trecută ca și localitatea Râul Alb alături de Bârbulețu într-o comună nouă numită Comuna Bărbulețu.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și era formată din satele Manga, Cornățelu, Mlăcile, Gura Bărbulețului, Dealu și Strâmbu, cu o populație totală de 2287 locuitori. În comună funcționau o școală, trei mori de apă și două biserici.
În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Voinești a aceluiași județ, cu satele După Deal, Gura Bărbulețului, Manga, Mlăcile, Pietrari, Strâmbu, Șipotu, Valea Glodului și Alunișu, cu 2587 de locuitori.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș, iar în 1968 a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, fiind însă imediat desființată și inclusă în comuna Bărbulețu.
Comuna a fost reînființată în decembrie 2004, satele actuale ale comunei fiind desprinse din comuna Bărbulețu: Pietrari (sediul comunei), Aluniș, Sipot, După Deal și Valea.
© 2015 Infoturism-VulcanaBai.ro