Română
English
Deutsch
Ce vizităm la Vulcana Pandele
În zona Vulcana Pandele găsim destul de multe case memoriale, câteva biserici și priveliști extraordinare pe tot parcursul anului. Verdele pădurii cu potecile umbrite și poienile înflorite, apele curgătoare, munții care se văd în depărtare sunt un decor de basm care te îndeamnă la visare, la plimbări și la mult romantism.
Biserici
Bisericile noi și vechi te întâmpină peste tot și arată tradițiile religioase ale locuitorilor acestor zone.
- Biserica Evanghelică - Toculești
Pluralismul religios al zonei se regăsește și aici prin existența unei biserici diferite de cea ortodoxă. - Biserica Adventistă Ziua a Șaptea - Gura Vulcanei
- Biserica cu hramul Sf. Nicolae, Sf. Ilie - Lăculețe (1646, refăcută în sec. XIX)
Biserica a fost ctitorită de Matei Basarab la 1645 și refăcută de Constantin Brâncoveanu. - Biserica cu hramul Înălţarea Domnului - Fusea - Gura Vulcanei
Înălţarea Domnului
Detalii: Construită în jur de 1779-1832, refăcută în 1862 - Biserica Ortodoxă - Vulcana Pandele
Detalii: Construită în 1924
Înapoi sus
Alte obiective
- Izvor de apă vie, colecție muzeală - Căminul cultural
Punctul muzeal "Izvor de apă vie" este amenajat în cadrul Căminului Cultural. Colecția cuprinde peste 1.600 de exponate reprezentând tehnica tradițională (mașină de răsucit, război de ţesut etc), ţesături (ştergare, feţe de masă, covoare etc), ceramică, mobilier, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, piese de numismatică, fotografii, aparate de fotografiat etc.
- Casa memorială și muzeul "Gabriel Popescu"
Muzeul, ce poartă denumirea generică Casa-Atelier ''Gabriel Popescu'', este situat în satul Gura Vulcănii (comuna Vulcana Pandele), locul de naştere al artistului, o zonă colinară de o frumuseţe mirifică și a fost deschis la 15 mai 1973 chiar în casa gravorului Gabriel Popescu (1866-1937). Amenajarea s-a făcut cu ajutorul donațiilor familiei acestuia și s-a încercat recrearea atmosferei în care Gabriel Popescu a trăit și a crescut.
Casa a fost finalizată în 1905, după planurile arhitectului A. Clavel, realizate în concordanţă cu schiţele şi dorinţele artistului. Clădirea are, la etaj, două camere - una deosebit de spaţioasă, destinată atelierului de gravură, care este prevăzută cu un luminator, iar cealaltă - dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc), dar şi o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravură, albume de artă şi fotografii, carţi de bune maniere, cărţi de istoria românilor, cărţi de sculptură în lemn. Gravura în metal presupune un lucru foarte migalos si este nevoie de multa lumina ceea ce s-a realizat prin intermediul unui luminator. Etajul ilustrează locul în care îşi petrecea cel mai mult timp, respectiv atelierul, dotat cu o presă unică în ţară, cu doi cilindri acţionaţi printr-o manivelă. În atelier se pot vedea ustensilele de lucru şi substanţele pentru realizarea gravurilor în metal, precum şi soba pe care îşi usca lucrările după imprimarea prin presare. Aici, prin intermediul instrumentelor de gravură, vizitatorul îşi poate imagina şi înţelege mai uşor procedeul laborios al gravurii în acvaforte şi dăltiţă. La parterul casei este prezentată, printro expoziţie documentară, cu diferite fotografii şi documente din timpul studiilor, viaţa şi principalele creaţii ale artistului. Gabriel Popescu, pe lângă gravură, realiza studii legate de pasiunea și activitatea sa, şi ieşea, ca orice artist al vremii, în natură, pentru a observa diferite lucruri care puteau fi legate de expresivitatea chipului uman sau de documentarea pentru un subiect anume. Stau mărturie în acest sens șevaletul, scăunelul și umbrela de câmp. Din cauză că în domeniul gravurii în metal ustensilele se procurau cu dificultate, lucru care l-a făcut pe Gabriel Popescu să-şi realizeze propriile instrumente.
Gabriel Popescu a fost cel care a pus bazele învăţământului superior de specialitate în domeniu, după ce a fost numit profesor în 1911 la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. Vitregiile şi neajunsurile timpului l-au făcut, nu de puţine ori, să imprime lucrările studenţilor săi la presa din atelierul de la Vulcana. Artistul Gabriel Popescu înfăţişează în lucrările sale originale, în tehnici diferite (acvaforte, dăltiţă, peniţă, cărbune etc), scene şi persoane din Vulcana Pandele. În asemenea lucrări, Popescu şi-a demonstrat calităţile complexe de gravor şi, nu în ultimul rând, de pasionat al desenului. Desenele sale înfăţişează lapidar, ca nişte instantanee simple, scene întâlnite pe stradă, redate ferm şi expresiv, ce surprind, printr-o viziune sintetică, principalele trăsături caracteristice ale subiectului ales. După 1934, anul pensionării, împreună cu soţia sa Marthe Canazin, acesta, bolnav fiind, se retrage la Vulcana Pandele, localitatea natală. După moarte însă, arta sa a intrat într-un con de umbră, fiind uneori amintită la diferite simpozioane şi manifestări cu caracter local. Cu siguranţă, odată cu trecerea timpului, se va înţelege adevărata valoare a operei sale şi va primi locul binemeritat în istoria artei româneşti. - Case Vechi și Noi
- Casa Ion Popa Cârstea - Gura Vulcanei (1880-1900)
- Casa Alexandru Olteanu - Gura Vulcanei (1900)
- Casa Gavrilă Drăguț - Toculești
- Casa Nicolae Ștefan Dobre - Vulcana Pandele (sec. XX)
- Casa Verzea Dumitru - Vulcana Pandele (sec. XX)
- Crucea de piatră - Vulcana Pandele (1765)
- Troița - Vulcana Pandele (sec. XX)
- Troița în pădure - Vulcana Pandele (sec. XIX)
- Zona de agrement - Toculești
Ideal pentru campare. De aici se pot face mai multe trasee prin pădurile zonei, iar tot de aici pornește un alt drum spre Schitul Bunea. Aici este și o zonă unde vin mulți turiști cu ocazia sărbătorilor. - Columbodromul
O zonă veche care astăzi este mai puțin folosită. - Monumentul Eroilor - Lăculețe
Primul război mondial, 1916-1918
Înapoi sus
Datini și obiceiuri
- Zilele comunei Vulcana Pandele (19-20 iulie, zilele comunei)
Serbări la care participă toată comuna cu invitați din multe zone ale județului; manifestarea cuprinde un festival al cântecului și dansului popular cu multă voie bună, cu mâncare tradițională, cu straie populare din zona comunei și cu multe obiceiuri. Cu această ocazie participă și invitați din alte zone ale județului atât formații de dansuri populare, dar și ansambluri folclorice de cântece. Cu această ocazie sunt și expoziții ale meșterilor artizani, ale meșteșugarilor autohtoni din zonă, dar și alte momente artistice și aniversări culturale. Meșterii artizani locali sunt faimoși mai ales îm împletirea răchitei și prelucrarea lemnului.
- Sărbătoarea dovleacului sau Festivalul dovleacului (14 octombrie)
Serbare de toamnă, care cuprinde expoziţii de produse agricole, conserve realizate în gospodăriile proprii de către gospodine (murături, gemuri, dulcețuri, sos de roșii, zacuscă din diferite legume, etc), precum şi degustări de produse pe bază de dovleac. - Trasee de enduro
Traseele enduro s-au născut după 1990 și se datorează configurației terenului. Ele atrag din ce în ce mai mulți iubitori ai acestui sport în cadrul unor concursuri locale și județene care implică și cunoașterea acestor zone, dar și popularizarea traseelor posibile. De-a lungul anilor au avut loc mai multe concursuri și a devenit oarecum o tradiție pentru acești împătimiți ai motocicletelor să vină pe aceste meleaguri în căutare de senzații tari. - Festivaluri de cântece și jocuri populare cu participarea mai multor formații și ansambluri din zonă, a caselor de cultură din mai multe localități și a unor școli cu specific.
© 2015 Infoturism-VulcanaBai.ro